Pagina personală a artistului plastic COSMIN MIHAI IAŢEŞEN - artiatecos.ro - IAŞI

Valentin Ciucă
Critic de artă, membru A.I.C.A. – U.N.E.S.C.O.
Iaşi, iunie, 2008.

Metamorfozele zborului

Preocupat în ficţiunile sale asupra zborului de reinventarea mitologiei icarice, Cozmin Mihai Iaţeşen se dovedeşte a fi total dezinhibat de povara unor opere celebre destinate temei  zborului şi autorităţii gravitaţiei. Tânărul artist, discipol al Maestrului Dan Covătaru, specializat la Salmanca unde a onorat o bursă, are o formă de vitalitate stenică ce nu exclude emotivitatea. Ca personaj pare departe de fermitatea specifică sculptorilor, cei care se confruntă cu duritatea materiei, dar şi cu fragilitatea ideilor. Are structura unui pasional care nu uită nici de timiditate, aceste contrarii fiind, de fapt, explicabile prin ataşamentul ireversibil pentru artă şi nevoia de graţie a ideilor.
Expoziţia de la Galeriile Tonitza a surprins prin oferta foarte generoasă, diversă stilistic însă omogenă prin consecvenţa cu care a investigat alte posibilităţi plastice de a glosa pe tema zborului. Nu face aluzii la modelul brâncuşian, absolut, desigur, ci urmăreşte tenace şi motivat intelectual, propriul său concept, atingerea esenţei. Indiferent dacă lucrează în lemn, în metal sau modelează are aceeaşi percutanţă a expresiei care se poate traduce în ritmica aproape muzicală a formelor, a planurilor succesive, a ansamblului şi, prioritar a ideii ce animă spiritul.
Parcursul poate începe cu o Invocaţie împotriva haosului ca o chemare la ordinea lumii, la nevoia de a asigura un cosmos al formelor raţionale, al logicii din mecanica astrală. Cozmin Mihai Iaţeşen ne invită să trecem prin iniţiatice porţi ale gândului într-un fel de pregătire a momentului desprinderii spre ideal. Poeticitatea premizelor îl ajută în chip substanţial să onoreze noile sale viziuni asupra zborului, ca veritabile triumfuri ale spiritului în disputa cu mundanul. Ingrijorat de existenţa involuntară a unor posibile coliziuni cu opere similare consacrate motivului, se întoarce către ideea de sacralitate şi o induce în structura profundă a imaginilor. Apelează la Totemuri şi evocă practici magice. În fapt, zborurile lui trec dincolo de zona strictă a zborului care poate fi şi expresia unui plonjon în orizontul unei antichităţi onorată de zei, în propria sa conştiinţă de creator.
Zborul spre infinit are semnificaţia cutezanţei şi a unei previzibile victorii. Lemnul sculpturii are căldura materiei vii şi semnificaţia unei veritabile civilizaţii. Înscrisă în spaţiu, lucrarea ar putea deveni oricând un simbol al contemporaneităţii şi al viitorului de unde îndrăzneala nu trebuie să lipsească. Ascensiune, Cormorani, Trinitate, Fereastra tăinuită dovedesc nu numai o semnificativă vervă imaginativă, dar şi calităţi monumentale. Multe dintre ele ar putea şi ar trebui să devină forme distribuite în spaţiul public având, simultan, valoare artistică şi semnificaţie alegorică. Compoziţia Zbor frânt sugerează mitul lui Icar numai că se produce, eminescian, o cădere în sus, prin forţarea sensurilor obişnuite, fapt ce dovedeşte disponibilitate pentru paradoxul plastic.
Cozmin Mihai Iaţeşen are un elocvent apetit pentru fantazare însă şi capacitatea de a încerca să ordoneze prin imagine lumea, să se angajaze la efort, dar şi să gândească pe măsură. Întrevăd în spaţiul artistic ieşean prezenţa lui ca pe a unui creator format în spiritul tradiţiei, deschis către o artă de sinteză unde primatul ideii face casă bună cu o exersată manualitate. Viitorul l-a confirmat deja şi nu ne rămâne decât să-l urmăm…

Valentin Ciucă
Critic de artă, membru A.I.C.A. – U.N.E.S.C.O.
Iaşi, 21 februarie, 2006.

          La nivelul artelor plastice ieşene, s-a produs în ultimul timp o evidentă şi ireversibilă schimbare de generaţii. În cadrul Salonului anual Artis 2005, acest lucru a fost evidenţiat de prezenţa numeroasă şi consistentă artistic a tinerilor creatori, absolvenţi  sau încă studenţi ai Universităţii de Arte George Enescu. Asemenea realitate a configurat un parcurs unde sincronizările europene devin din ce în ce mai evidente, fără a se fi renunţat cu totul la ecourile benefice ale spiritului locului, identificat în preluarea lecţiei maeştrilor, de fapt care asigură temeinicia discursului plastic şi posibilitatea descoperirii unor noi orizonturi de creaţie. La nivelul viziunii, s-a produs o evidentă emancipare în sensul eliberării constrângerilor formale în articularea volumului, dar şi o amplificare a tehnicilor şi procedeelor de lucru. Materialele, dintre cele mai diferite, plastic sau metal, sunt utilizate în scopul de a identifica mai exact tehnologiile moderne, aspiraţiile tinerilor creatori.
          Cosmin Iaţeşen face parte din noul val al artiştilor ieşeni, atras îndeosebi de soluţiile moderne, fapt motivat de buna lui culturalitate în domeniu şi de mobilitatea intelectuală pe care a dovedit-o în tot ceea ce face. Remarcat cu prilejul expoziţiilor personale, prin prezenţele în cadrul expoziţiilor de grup, Cosmin Iaţeşen s-a distins prin capacitatea de a sonda universuri artistice noi, în consonanţă cu spiritul epocii postindustriale. Numeroasele premii interne şi internaţionale confirmă un parcurs marcat de nevoia de a-şi individualiza opţiunile şi soluţiile asfel încât sincronismul european invocat să dobândească substanţa simbolică şi coerenţa unui program estetic distinct.
          Remarcat de timpuriu prin lucrările expuse în cadrul Festivalurilor studenţeşti de la Timişoara şi Bucureşti, Saloanele Moldovei de la Bacău şi Chişinău, Bienala de Artă Plastică Lascăr Vorel de la Piatra Neamţ, Mably în Franţa, s-a impus prin capacitatea de a induce formelor sensuri simbolice şi prin transformarea morfologiei în valori sintactice pline de sugestivitate. O inventivitate laborioasă face ca lucrările lui să poată comunica fără dificultate substanţa ideii şi să genereze convingătoare momente de reflecţie. Sculptura îl pune în situaţia de a gândi şi a se gândi pe sine, astfel încât se simte atras de cauzele lucrurilor în numele unor valori eterne, vechi şi noi de când lumea, Binele, Frumosul şi Adevărul.
          În spaţiul de lucru şi dialog al Simpozioanelor şi Taberelor de creaţie unde a lucrat, Cosmin Iaţeşen s-a dovetit laborios şi inventiv, capabil să asculte, dar şi să exprime propriul punct de vedere asupra Artelor Frumoase. Hărnicia îl motivează, inteligenţa îl susţine, credinţa în valori îl justifică. Cosmin Iaţeşen reprezintă fără echivoc una dintre speranţele reale ale sculpturii româneşti de astăzi.

Teodor Haşegan 
Prof. Dr., istoric de artă –
Colegiul Naţional de Artă Octav Băncilă -Iaşi
21 februarie 2006

          Cosmin Mihai Iaţeşen , tânăr artist-profesor de Educaţie artistico-plastică şi asistent în cadrul învaţământului superior la disciplina Stiluri şi tehnici de constructie a păpuşii, marionetei şi a decorurilor, Departamentul de Teatru al Facultăţii de Muzicologie, Pedagogie muzicală, Compoziţie, Jazz şi Dirijat, se bucură la ora actuală de un palmares bogat în domeniul expoziţional. Asfel, începând încă din anul 1994, îl găsim în numeroase expoziţii de grup (Tîrgu-Neamţ, Saloanele Artis şi mai multe ediţii ale  Atelierului 35 din Iaşi, Student Fest – Timişoara şi Bucureşti, Saloanele Moldovei din Bacău - Chişinău); de asemenea, este autorul mai multor expoziţii personale (1996, 1997, 2003 şi 2004: Zilele Ion Creangă în cadrul Sărbătorilor Oraşului Tîrgu-Neamţ; la Galeriile Cupola – Piaţa Unirii, B-dul Ştefan cel Mare, din Mun. Iaşi; 2000: Franţa, la Mably-Roane - în cadrul Spectacolului Sincretic al  Mileniului – Les Batiseur du Siecle).
Activitatea artistică se concretizează, la Cosmin Mihai Iaţeşen şi prin o serie de lucrări de sculptură monumentală, unele dintre acestea fiind de for public. Asfel, pot fi menţionate busturile Domnitorul Ştefan cel Mare, Tîrgu-Neamţ (1997); Ştefan cel Mare, Vînători-Neamţ (1998); Scriitorul Ion Creangă, Tîrgu-Neamţ (1999), Toreadorul, Spania (2000);  Scriitorul Garabet Ibrăileanu, Tîrgu-Frumos (2003); Trofeul FestudIs, ediţia a III – a, Iaşi, 2004.  
          Preocupat să se informeze asupra căutărilor de ultimă oră din arta contemporană, Cosmin Mihai Iaţeşen are şi o bogată activitate în cadrul simpozioanelor şi festivalurilor studenţeşti şi profesioniste în domeniul artelor plastice: Artă şi comunicare; Interogaţii privind moartea artei – organizate de Facultatea de Arte Plastice, Decorative şi Design (2001 şi 2002), Colocvii Teatrale: Simpozionul Naţional de Teatrologie Învăţământul teatral la începutul mileniului al III – lea, 25 octombrie 2005 – Departamentul de Teatru al Facultăţii de Muzicologie, Pedagogie muzicală, Compoziţie, Jazz şi Dirijat; Simpozionul Internaţional de Arte de la Ambierle – Franţa; şi chiar coorganizator: în cadrul FestudIs, ediţia a III – a, Iaşi, 2004 la proiectele: de caricatură Haz de necaz  şi Expoziţia de sculptură, pictură, grafică şi fotografie intitulată Sisteme totalitare.
          De asemenea, îl putem găsi şi în alte forme de manifestare artistică precum instalaţiile din incinta Facultăţii de Arte – Iaşi şi  Comunicare mass-media,  în spaţiul Facultăţii de Bellas Artes din Salamanca – Spania sau studiu pentru un proiect de amenajare ambientală a Pieţei Mihai Eminescu din Mun. Iaşi.
În stadiul actual al evoluţiei sale artistice, Cosmin Mihai Iaţeşen prezintă o largă disponibilitate de a crea imagini cu o încărcătură simbolică inedită, iar în ceea ce priveşte tehnica, putem remarca lucrul direct în metal, stăpânirea în acest sens a tehnologiei impuse de material, aspecte care vin în sprijinul intenţiei autorului de a crea forme spaţiale,  în care elemente ale realului sunt metamorfozate, căpătând valenţe plastice inedite.
          În chip excepţional, creaţia sculpturală a lui Cosmin Mihai Iaţeşen se decantează de neliniştea tinereţii, conturându-şi cu rigurozitate maturitatea artistică. Arta lui sculpturală  se înnobilează cu expresia dublă a concretului şi a viziunii. Conjugându-le, artistul realizează una dintre cele mai emoţionante sinteze ale sculpturii ieşene de azi. Poliaxialitatea structurilor, de tip modernist ştiu să onoreze universul semnificaţiilor, au puritatea semantică a mărturisirii conştiinţei, sentimentul saltului spre sublim.

Adrian Alui Gheorghe
Scriitor, Preşedintele Direcţiei de Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Neamţ,
organizatorul Bienalei Lascăr Vorel
Piatra-Neamţ, ediţia a VII – a,
Joi, 1 decembrie 2005
ANUL XVII, NR. 4579

          Este cea mai consistentă ediţie a acestei manifestări bienale de până acum. Manifestarea a crescut în cotă şi notorietate de la o ediţie la alta, asta explică şi dorinţa de participare a artiştilor plastici din ţară la ea. Lucrările includ o diversitate de stiluri şi moduri de a face artă plastică, de la cele clasice până la cele mai avangardiste. Importantă însă este calitatea lucrărilor prezentate. Desigur, nu toţi artiştii plastici participanţi au fost premiaţi, dar în mod sigur, toţi sunt câştigători în urma participării la aceasta bienală. Numai faptul de a-ţi trece în palmares o astfel de participare la o bienală de o asemenea anvergură este un merit recunoscut.

Dominica Vasiliu
jurnalist la Cotidianul Monitorul de Neamţ
Joi, 1 decembrie 2005

          Nicolae Alexi, vicepreşedintele Uniunii Artiştilor Plastici din România şi Preşedinte al Juriului concursului organizat în cadrul Bienalei Naţionale de Arte Plastice Lascăr Vorel, de la Piatra Neamţ, ediţia a VII – a, decembrie 2005, declară următoarele: La acordarea premiilor am vrut să evităm ceea ce se întâmplă foarte des astăzi – mimetismul, inserarea cu ceea ce numim „modern” neapărat, forţând lucrurile. Apoi, am vrut să evidenţiem nu doar partea stilistică, ci şi conţinutul imaginii, mesajul, consistenţa acestui mesaj. Asupra acestor lucruri ne-am oprit în mod special şi, dacă ele au fost şi rezolvate la un nivel stilistic înalt, atunci sigur că s-au împlinit cel puţin trei criterii care ne-au coordonat atenţia.

Valentin Ciucă
- Critic de artă, membru A.I.C.A. – U.N.E.S.C.O.
Editura Art XXI – Iaşi 2004
Un secol de arte frumoase la Iaşi,

          Sculptura în metal are avantajul unei mai convingătoare înscrieri în spaţiu, prin volumetria ei mai suplă şi prin reţelele aproape grafice ale montajului. Lipsa masivităţii marmurei sau a bronzului este compensată de fluenţa liniei şi relaţia cu aerul imponderabil. Mihai Cosmin Iaţeşen construieşte dezinvolt în marginea unei metafore libere sau imaginează dispute cavalereşti între rivali pentru mâna unor eterne Isolde. Turnirurile decupate secvenţial dintr-un veritabil scenariu cinematografic au măreţia gestului de onoare şi plăcerea întoarcerii oneste. Personajele, angrenate în dispută, au aerul unor lunateci cavaleri de la Mancha, atacând furibund duşmani imaginari. Arta lui Iaţeşen ţine de viziune şi trăieşte prin supleţea rafinată a formelor. 

Dumitru Nicolae Zaharia
–Prof. univ. dr., istoric şi critic de artă
12 martie 2003

          Am constatat la Cosmin Mihai Iaţeşen o constantă preocupare pentru informare şi documentare în problematica de ansamblu a creaţiei artistice, atât sub aspectul realizărilor semnificative din trecut, cât şi cele cu privire la căutările şi experimentele actuale din acest domeniu. Preocuparea pentru pregătirea teoretică s-a îmbinat cu o activitate laborioasă în planul creaţiei artistice efective, cum am remarcat cu ocazia expoziţiilor semestriale ale facultăţii, în cadrul expoziţiilor studenţeşti realizate în galeriile de artă atât din Iaşi cât şi din ţară (Tîrgu-Neamţ, Fălticeni, Suceava, Botoşani, Piatra-Neamţ, Timişoara, Bacău, Chişinău, Bucureşti, Mably-Franţa şi Salamanca-Spania).       
          Preocupat constant să se informeze asupra căutărilor de ultimă oră din arta contemporană şi atent în aceeaşi măsură la lecţia marilor maeştri de altădată, Cosmin Mihai Iaţeşen concepe lucrări de artă în care se resimt deopotrivă atât stânirea tehnicilor clasice ale sculpturii (modelaj, cioplire, polisare etc.) cât şi neastâmpărul creatorilor din zilele noastre. Uneori materialele străvechi ale sculpturii sunt puse în relaţii neaşteptate, alteori riscă totul în recursul la materii neconvenţionale, perisabile sau nu, dar interesul creaţiei sale rezidă în forţarea formei să scoată sunete noi, deplasând deci, accentul de pe tehnică, pe expresia artistică.

Dan Covătaru
- Prof. Univ. dr.,
mentor/îndrumător şi
maestru al sculpturii româneşti – ieşene
10 martie 2003

          Cosmin Mihai Iaţeşen dovedeşte o largă disponibilitate de a crea imagini cu o încărcătură simbolică surprinzătoare. Lucrul direct în metal, stăpânirea în acest sesns a tehnologiei impuse de material, vine în sprijinul intenţiei autorului de a crea forme spaţiale, în care elemente ale realului sunt metamorfozate, capătând valenţe plastice inedite.
          Fiindu-mi student, am avut ocazia să-l cunosc îndeaproape, să-i urmăresc evoluţia creaţiei, precum şi preocupările, pentru asimilarea a tot ce este nou şi valoros din experienţa artei universale, dar şi a celei moderne şi contemporane.
Are participări notabile la: expoziţii, simpozioane, tabere  şi festivaluri studenţeşti, saloane şi concursuri  de creaţie organizate de către Uniunea Artiştilor Plastici din România, atât pe plan local cât şi naţional.

Mihai Iliescu
Redactor la cotidianul regional Ceahlăul
marţi, 24 septembrie 1996

          Sărbătoarea Zilele oraşului a prilejuit şi un vrnisaj la Casa culturii, o expoziţie de sculptură a tânărului plastician Cosmin Mihai Iaţeşen. Venind dintr-o familie cu lungi state de plată într-ale artei, sculptorul demonstrează forţă şi imaginaţie. Un talent real bate la porţile consacrării. 

Nicolae Sava
- jurnalist - Ceahlăul,  Cotidianul Independent al Judeţului Neamţ

          La cea de-a VII – a ediţie, de după 1989, din acest an, a Bienalei Naţionale de Artă Plastică Lascăr Vorel, organizată de Direţia pentru Cultură, Fundaţia culturală Lascăr Vorel  şi Complexul muzeal judeţean Neamţ, au participat 161 artişti plastici din ţară cu 358 de lucrări înscrise la concurs.
          Notorietatea de care se bucură manifestarea în rândul acestei bresle, pe plan naţional, a determinat prezenţa unui juriu de o înaltă ţinută profesională format din: pictorul Nicolae Alexi – vicepreşedintele U.A.P. din România (preşedintele juriului), sculptorul Neculai Păduraru, pictoriţa Simona Vasiliu Chintilă, pictoriţa Doina Daşchievici – preşedintele filialei U.A.P., filiala Neamţ, pictoriţa Violeta Dinu – custode la Muzeul de Artă Piatra-Neamţ, criticul de artă Cristian Livescu şi scriitorul Adrian Alui Gheorghe. Printre laureaţii premiilor Lascăr Vorel ai acestei ediţii s-a numărat şi sculptorul Cosmin Mihai Iaţeşen membru al U.A.P. filiala Iaşi, căruia i-a fost acordat Premiul pentru sculptură din partea Uniunii Artiştilor Plastici din România  şi  Diploma pentru  creaţie din partea U.A.P.- Neamţ.

 Acasă | C.V. | Lucrări | Expoziţii/Vernisaje | Critice | Scenografii | Proiecte | Foto | Comandă acum!